Mihai Razvan Ungureanu este cea mai proasta alegere pentru
sefia SIE din intreaga istorie a serviciului secret presupus romanesc.
In primul rand, la nivelul de suprafata, din considerente morale dar si politice. Unul dintre principiile pentru care se bat cu pumnul inpiept partidele momentului, aceleasi care il aclama azi pe Ungureanu –
PD, PNL, UDMR – este legat de sustinerea Legii lustratiei. Mihai Razvan Ungureanu este lustrabil: facea parte din pepiniera partidului comunist si, fara indoiala, chiar daca nu ar fi existat revolutia din
decembrie 1989 el s-ar fi aflat tot in structurile puterii. A fost membru suplean al CC al UTC. Se lauda colegilor de clasa dupa o manifestare de la Bucuresti ca nu isi va mai spala mana sa dreapta, pe
care a strans-o “Tovarasul Nicolae Ceausescu, Secretarul General al Partidului nostru”. In timpul evenimentelor de la Iasi, din 14 decembrie 1989, monitoriza studentii care aruncau manifeste in
incercarea declansarii unei revolte in camine. De altfel, Ungureanu, care, dupa ce a fost instalat la MAE prin concursul lui Andrei Plesu de la Trustul media al Rompetrol se visa viitorul presedinte al
Romaniei, era poreclit “mini-Ceausescu” in centrala Ministerului Afacerilor Externe. Aroganta era o alta caracteristica a personajului cu care o sa trebuiasca sa se confrunte spionii Romaniei. La prima sa
intalnire cu toti ambasadorii straini din Romania a intarziat o ora, fara sa-si mai ceara scuze la aparitie. Diplomatii occidentali de la Bucuresti au fost sarbatorit momentul cand Ungureanu a fost silit sa
demisioneze.
Apoi, in profunzime, Mihai Razvan Ungureanu, fost membru al conducerii Fundatiei Soros in Romania, bursier al magnatului rus Marc Rich – considerat cel mai mare infractor al spatiului ex si post sovietic –
si membru al “board”-ului Colegiului Noua Europa al lui Andrei Plesu, a dovedit in toate activitatile sale in vreo pozitie de stat o aplecare adanca pentru actiuni impotriva intereselor nationale romanesti.
Nu in ultimul rand, Ungureanu nu este indicat din punct de vedere al protectiei informative a secretelor de stat, pentru simplul motiv ca este santajabil si are anumite slabiciuni nenaturale. Surse apropiate
serviciilor secrete romanesti ca si din zona diplomatiei au confirmat relatiile preferentiale ale fostului ministru cu anumite personaje masculine din apropierea sa. Astfel, este cunoscut faptul ca, in perioda in care era ministru de Externe, fostul sau ofiter SPP, Marius Necula, a fost eliberat din functie de Serviciul de Protectie si Paza, fiind transformat apoi in aghiotantul sau personal si, ulterior, in cadru diplomatic. Un alt personaj nedezlipit de Ungureanu este Cornel Feruta, fostul sau sef de cabinet. Feruta a fost propus de fostul
ministru pentru a prelua functia de ambasador la Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa organizatiile internationale de la Viena, dupa ce Ungureanu a anuntat ca isi reia postul de reprezentant special al
Romaniei la Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI), cu sediul tot la Viena.
Cu o nuanta grava de coruptie, notam si faptul ca, inainte de a parasi ministerul, Ungureanu a initiat o Hotarare de Guvern prin care (si-)a dublat salariul postului de la SECI. In urma modificarii, detinatorul
acestui post urma sa incaseze lunar aproape 8.000 de euro, din care 5.280 reprezinta salariul, iar restul, sporuri si diurne. In acelasi registru se inscrie si propunerea sa de numirea a lui Lucian Leustean
(adus tot de el in minister, din pepiniera de la Iasi, numit secretar de stat si transformat apoi in functionar public, secretar general al MAE, pentru a nu putea fi indepartat ulterior din Minister), in pozitia activa de ambasador la Bratislava, la doi pasi de Viena.
Leustean s-a remarcat in diplomatie prin modul in care a facut Romania de ras in cazul hotiei practicate asupra Fundatiei Gojdu. Pe vremea cand era secretarul de stat la MAE, Lucian Leustean si-a facut un nume
in spatiul public romanesc afirmand ca in cazul negocierilor asupra chestiunii Gojdu, Romania se gaseste fata de Ungaria in situatia Liechtensteinului fata de Brazilia in cazul unui meci de fotbal.
Lucian Leustean si-a bazat pozitia de renuntare diplomatica pe punctul de vedere al Budapestei conform caruia nu mai este valabila Conventia din 1937 (prin care Ungaria se obliga sa restituie integral bunurile
Fundatiei Gojdu de la Sibiu). Pozitia lui Lucian Leustean era contrazisa insa inclusiv de profesionistii din MAE, autori ai studiului oficial intitulat “Fundamentele juridice ale obligatiei statului ungar de restituire a bunurilor Fundatiei Gojdu aflate pe teritoriul Ungariei”.
Problema majora a lui Ungureanu este legata tocmai de aceasta inclinatie a sa pentru tradarea intereselor nationale ale Romaniei. In ciuda unei prese aservite ideologic filonului anti-national sau cumparate masiv pur si simplu – prin care si-a construit atent o imagine de guruletz al diplomatiei – in realitate, orice diplomat
serios din MAE sau cadru al serviciilor secrete romanesti va cadea de acord ca mandatul de ministru de Externe al lui Mihai Razvan Ungureanu a consemnat un lung sir de esecuri prin care au fost mascate caderile
Romaniei.
Ironic, demisia sa a fost fortata la inceputul anului acesta de presa dupa ce aceasta primise informatii despre lapsusurile sale legate de doi cetateni roamni in Irak chiar de la serviciul pe care se presupune ca il va conduce acum: SIE. Relatia lui Ungureanu cu presa care prefera sa-si pastreze independenta a produs interventii de-a dreptul dictatoriale din partea ministrului si a ministerului. Din cauza lui Ungureanu, care a blocat prin interveniitle serviciilor secrete un site-pamflet al adresa sa si a solicitat datele persoanale ale
autorilor, Romania a fost condamnata international in ultimele Rapoarte al libertatii presei elaborat de Reporters sans Frontiers, International Federation of Journalists si South East Europe Media
Organizations.
Actiunile sale in contra statului roman ar fi trebuit sa intre in atentia organelor de aparare a tarii in urma unei eventuale aplicari a Legii asumarii responsabilitatii ministeriale sau a Codului Penal.
In ciuda declaratiilor pompoase de la inceputul mandatului privind sprijinirea romanilor de pretutindeni si din jurul granitelor, MAE a tinut contactul doar cu gastile care servesc interese anti-romanesti,
prin intermediul unor corupti cu legaturi in SIE. Coordonatorul Civic Media, Victor Roncea, a declarat ca s-a despartit complet de Mihai
Razvan Ungureanu, inca de la inceputul mandatului sau, dupa ce acesta
i-a propus sa ocupe pozitia de secretar de stat in MAE pentru a
conduce Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni.
Conditia lui Roncea a fost ca acesta sa reformeze complet
Departamentul dupa un audit independent urmat de demiterea cadrelor cu
legaturi coruptibile in zona serviciilor secrete si cu afaceri
oneroase pe banii contribuabililor si, apoi, angajarea prin concurs a
unui alt personal profesionist. Ungureanu a refuzat aceasta intiativa,
in prezent Departamentul continuand o politica cel putin defectuasa
pentru romanii din jurul granitelor si cei de pretutindeni. Aceasta a
constituit dovada ca Ungureanu, in ciuda mastii sale pro-occidentale,
era si este subordonat grupului din SIE care a blocat constant o
politica nationala pe spatiul rasaritean romanesc, Basarabia si
Bucovina, preferand sa sustina – prin inactiune sau chiar operatiuni
favorabile – politica Rusiei in zona.
Cedarea Mostenirii Gojdu Ungariei
Prin Acordul din octombrie 2005 dintre guvernele Romaniei si Ungariei,
conceput de Ungureanu si plasat pe sub mana la semnat in cadrul primei
reuniuni guvernamentale Bucuresti-Budapesta, o parte din averea
Fundatiei private Gojdu ramase in Ungaria a fost trasferata ilegal
statului ungar, in ciuda opozitiei Bisericii Ortodoxe Romane,
executoare testamentara, care a cerut respectarea Testamentului lui
Emanuil Gojdu. “Acest ministru de Externe nu pare roman”, avea sa
afirme profesorul Raul Sorban, detinator al titlului de Drept intre
Popoare de la Yad Vashem si aparator al Fundatiei Gojdu.
Minciuna ministeriala de la Moscova. In cadrul unei vizite intreprinse
in 2006 in Federatia Rusa a sustinut ca a transmis Patriarhului Alexei
un mesaj din partea Patriarhului Teoctist – afirmatie respinsa imediat
de Biserica Ortodoxa Romana. Patriarhia Romana s-a aratat ultragiata
de o asemenea intruziune abuziva si mincinoasa in afacerile externe
ale Bisericii, intr-un moment in care relatiile dintre cele doua
Biserici erau la fel de incordate ca intodeauna, din cauza
pretentiilor Bisericii Ruse asupra Basarabiei.
Austro – Ungureanu
“Romania ca si un nou land federal (al Austriei)” a titrat cotidianul
austriac Die Presse pe 4 martie 2006 un interviu cu ministrul Mihai
Razvan Ungureanu, care a declarat “Austria este azi cel mai important
investitor strain din Romania. Trebuie sa priviti Romania aproape ca
si un nou land federal”. In acelasi registru se inscrie si o intalnire
misterioasa avuta cu seful Bundes Nachrichten Dienst (BND), la prima
sa vizita in Germania, in calitate de ministru de Externe, informatie
pe care a incercat sa o blocheze de la publicare in presa romana.
Marea Neagra si diplomatia schioapa. In ciuda anunturilor entuziaste
privind realizarea cooperarii la Marea Neagra si a milioanelor de euro
cheltuite, diplomatia condusa de Ungureanu a incasat esec peste esec
in zona. Desi Romania a detinut presedintie OCEMN, nu a reusit sa puna
pe agenda organizatiei nici un proiect. Dupa ce Rusia a preluat
presedintia, Moscova a concretizat teme care fusesera propuse si
refuzate de catre MAE de la Bucuresti: o retea energetica, o
autostrada in jurul Marii Negre, si reluarea legaturilor maritime
intre porturile Marii Negre, act neglijat de Romania inclusiv pe
relatia Constanta-Istanbul.
Pierderea relatiilor cordiale cu Vaticanul. Romania s-a indreptat
catre un conflict diplomatic cu Vaticanul dupa ce intr-un document
adresat Guvernului, ministrul Ungureanu recomanda masuri de
publicitate pentru a-l pacali pe Suvernul Pontif in privinta afacerii
din jurul Catedralei Sf Iosif. Biserica Catolica a protestat oficial
la Guvern si Presedintia Romaniei fata de aceasta atitudine.
Ungureanu si limba romana. In mai 2006, Ungureanu a declarat ca
cetatenii de peste Prut vorbesc “o varianta a limbii romane”, un fel
de “light Romanian” (”romana usoara”). Critica unor ziaristi fata de
aceasta exprimare care intarea teza “limbii moldovenesti” a declansat
un razboi murdar la adresa acestora si a libertatii de expresie in
Romania.
Contribuind la intretinerea confuziei dintre romi si romani, in
ianuarie anul acesta, cu ocazia “Saptamanii Romaniei in cadrul
Comisiei Europene si Consiliului UE”, MAE a aranjat un “concert de
gala” desfasurat la Bruxelles. Concertul a fost sustinut, conform
afisului si promovarii MAE de: Elvis the Bear (Elvis Ursul), Mariana
Bidon, Sile the Philosopher (Sile Filosofu), The Tornado Rose
(Trandafir Vijelie) si Leo Cascarache ca “invitati speciali ai lui
Damian Draghici si Fratii sai – Filarmonika Rromanes”. Cabinetul lui
Ungureanu anunta la acea data: “Printre invitati se numara inalti
oficiali comunitari, ambasadori ai reprezentantelor permanente pe
langa Uniunea Europeana si ai misiunilor diplomatice de la Bruxelles.
Sunt asteptati peste 700 de invitati, printre care si directori de
think-tank-uri, ONG-uri de prestigiu, reprezentanti ai mass-media
internationale si show-business etc”. Cei 18 membri ai familiei
muzicale a lui Draghici – un reprezentant valoros al culturii
tiganesti universale – s-au deplasat la Bruxelles pe banii
contribuabililor unde au defilat cu drapelul Romaniei alaturi de
reprezentantii noilor state ale UE.
Lista este mult mai lunga si priveste, inclusiv, distrugerea unei
institutii de elita a Romaniei cum ar fi trebuit sa fie Ministerul de
Externe, alterat prin promovarea incompetentei si a favoritismelor
specifice unui sistem institutionalizat de coruptie.
Nominalizarea sa pentru ocuparea pozitiei de sef al Serviciului de
Informatii Externe a alarmat deja membrii onesti ai aparatului de
securitate al Romaniei, ai comunitatii de informatii pro-atlantice.
Ramane de vazut in ce masura Serviciul Secret Roman va sti sa-si
gaseasca anti-corpii si anti-virusii pentru ca Romania sa nu ajunga in
scurt timp un cadavru pe masa de disectie a cooperativei
anti-romanesti.
grupaj realizat de Victor Roncea - Civic Media
In primul rand, la nivelul de suprafata, din considerente morale dar si politice. Unul dintre principiile pentru care se bat cu pumnul inpiept partidele momentului, aceleasi care il aclama azi pe Ungureanu –
PD, PNL, UDMR – este legat de sustinerea Legii lustratiei. Mihai Razvan Ungureanu este lustrabil: facea parte din pepiniera partidului comunist si, fara indoiala, chiar daca nu ar fi existat revolutia din
decembrie 1989 el s-ar fi aflat tot in structurile puterii. A fost membru suplean al CC al UTC. Se lauda colegilor de clasa dupa o manifestare de la Bucuresti ca nu isi va mai spala mana sa dreapta, pe
care a strans-o “Tovarasul Nicolae Ceausescu, Secretarul General al Partidului nostru”. In timpul evenimentelor de la Iasi, din 14 decembrie 1989, monitoriza studentii care aruncau manifeste in
incercarea declansarii unei revolte in camine. De altfel, Ungureanu, care, dupa ce a fost instalat la MAE prin concursul lui Andrei Plesu de la Trustul media al Rompetrol se visa viitorul presedinte al
Romaniei, era poreclit “mini-Ceausescu” in centrala Ministerului Afacerilor Externe. Aroganta era o alta caracteristica a personajului cu care o sa trebuiasca sa se confrunte spionii Romaniei. La prima sa
intalnire cu toti ambasadorii straini din Romania a intarziat o ora, fara sa-si mai ceara scuze la aparitie. Diplomatii occidentali de la Bucuresti au fost sarbatorit momentul cand Ungureanu a fost silit sa
demisioneze.
Apoi, in profunzime, Mihai Razvan Ungureanu, fost membru al conducerii Fundatiei Soros in Romania, bursier al magnatului rus Marc Rich – considerat cel mai mare infractor al spatiului ex si post sovietic –
si membru al “board”-ului Colegiului Noua Europa al lui Andrei Plesu, a dovedit in toate activitatile sale in vreo pozitie de stat o aplecare adanca pentru actiuni impotriva intereselor nationale romanesti.
Nu in ultimul rand, Ungureanu nu este indicat din punct de vedere al protectiei informative a secretelor de stat, pentru simplul motiv ca este santajabil si are anumite slabiciuni nenaturale. Surse apropiate
serviciilor secrete romanesti ca si din zona diplomatiei au confirmat relatiile preferentiale ale fostului ministru cu anumite personaje masculine din apropierea sa. Astfel, este cunoscut faptul ca, in perioda in care era ministru de Externe, fostul sau ofiter SPP, Marius Necula, a fost eliberat din functie de Serviciul de Protectie si Paza, fiind transformat apoi in aghiotantul sau personal si, ulterior, in cadru diplomatic. Un alt personaj nedezlipit de Ungureanu este Cornel Feruta, fostul sau sef de cabinet. Feruta a fost propus de fostul
ministru pentru a prelua functia de ambasador la Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa organizatiile internationale de la Viena, dupa ce Ungureanu a anuntat ca isi reia postul de reprezentant special al
Romaniei la Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI), cu sediul tot la Viena.
Cu o nuanta grava de coruptie, notam si faptul ca, inainte de a parasi ministerul, Ungureanu a initiat o Hotarare de Guvern prin care (si-)a dublat salariul postului de la SECI. In urma modificarii, detinatorul
acestui post urma sa incaseze lunar aproape 8.000 de euro, din care 5.280 reprezinta salariul, iar restul, sporuri si diurne. In acelasi registru se inscrie si propunerea sa de numirea a lui Lucian Leustean
(adus tot de el in minister, din pepiniera de la Iasi, numit secretar de stat si transformat apoi in functionar public, secretar general al MAE, pentru a nu putea fi indepartat ulterior din Minister), in pozitia activa de ambasador la Bratislava, la doi pasi de Viena.
Leustean s-a remarcat in diplomatie prin modul in care a facut Romania de ras in cazul hotiei practicate asupra Fundatiei Gojdu. Pe vremea cand era secretarul de stat la MAE, Lucian Leustean si-a facut un nume
in spatiul public romanesc afirmand ca in cazul negocierilor asupra chestiunii Gojdu, Romania se gaseste fata de Ungaria in situatia Liechtensteinului fata de Brazilia in cazul unui meci de fotbal.
Lucian Leustean si-a bazat pozitia de renuntare diplomatica pe punctul de vedere al Budapestei conform caruia nu mai este valabila Conventia din 1937 (prin care Ungaria se obliga sa restituie integral bunurile
Fundatiei Gojdu de la Sibiu). Pozitia lui Lucian Leustean era contrazisa insa inclusiv de profesionistii din MAE, autori ai studiului oficial intitulat “Fundamentele juridice ale obligatiei statului ungar de restituire a bunurilor Fundatiei Gojdu aflate pe teritoriul Ungariei”.
Problema majora a lui Ungureanu este legata tocmai de aceasta inclinatie a sa pentru tradarea intereselor nationale ale Romaniei. In ciuda unei prese aservite ideologic filonului anti-national sau cumparate masiv pur si simplu – prin care si-a construit atent o imagine de guruletz al diplomatiei – in realitate, orice diplomat
serios din MAE sau cadru al serviciilor secrete romanesti va cadea de acord ca mandatul de ministru de Externe al lui Mihai Razvan Ungureanu a consemnat un lung sir de esecuri prin care au fost mascate caderile
Romaniei.
Ironic, demisia sa a fost fortata la inceputul anului acesta de presa dupa ce aceasta primise informatii despre lapsusurile sale legate de doi cetateni roamni in Irak chiar de la serviciul pe care se presupune ca il va conduce acum: SIE. Relatia lui Ungureanu cu presa care prefera sa-si pastreze independenta a produs interventii de-a dreptul dictatoriale din partea ministrului si a ministerului. Din cauza lui Ungureanu, care a blocat prin interveniitle serviciilor secrete un site-pamflet al adresa sa si a solicitat datele persoanale ale
autorilor, Romania a fost condamnata international in ultimele Rapoarte al libertatii presei elaborat de Reporters sans Frontiers, International Federation of Journalists si South East Europe Media
Organizations.
Actiunile sale in contra statului roman ar fi trebuit sa intre in atentia organelor de aparare a tarii in urma unei eventuale aplicari a Legii asumarii responsabilitatii ministeriale sau a Codului Penal.
In ciuda declaratiilor pompoase de la inceputul mandatului privind sprijinirea romanilor de pretutindeni si din jurul granitelor, MAE a tinut contactul doar cu gastile care servesc interese anti-romanesti,
prin intermediul unor corupti cu legaturi in SIE. Coordonatorul Civic Media, Victor Roncea, a declarat ca s-a despartit complet de Mihai
Razvan Ungureanu, inca de la inceputul mandatului sau, dupa ce acesta
i-a propus sa ocupe pozitia de secretar de stat in MAE pentru a
conduce Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni.
Conditia lui Roncea a fost ca acesta sa reformeze complet
Departamentul dupa un audit independent urmat de demiterea cadrelor cu
legaturi coruptibile in zona serviciilor secrete si cu afaceri
oneroase pe banii contribuabililor si, apoi, angajarea prin concurs a
unui alt personal profesionist. Ungureanu a refuzat aceasta intiativa,
in prezent Departamentul continuand o politica cel putin defectuasa
pentru romanii din jurul granitelor si cei de pretutindeni. Aceasta a
constituit dovada ca Ungureanu, in ciuda mastii sale pro-occidentale,
era si este subordonat grupului din SIE care a blocat constant o
politica nationala pe spatiul rasaritean romanesc, Basarabia si
Bucovina, preferand sa sustina – prin inactiune sau chiar operatiuni
favorabile – politica Rusiei in zona.
Cedarea Mostenirii Gojdu Ungariei
Prin Acordul din octombrie 2005 dintre guvernele Romaniei si Ungariei,
conceput de Ungureanu si plasat pe sub mana la semnat in cadrul primei
reuniuni guvernamentale Bucuresti-Budapesta, o parte din averea
Fundatiei private Gojdu ramase in Ungaria a fost trasferata ilegal
statului ungar, in ciuda opozitiei Bisericii Ortodoxe Romane,
executoare testamentara, care a cerut respectarea Testamentului lui
Emanuil Gojdu. “Acest ministru de Externe nu pare roman”, avea sa
afirme profesorul Raul Sorban, detinator al titlului de Drept intre
Popoare de la Yad Vashem si aparator al Fundatiei Gojdu.
Minciuna ministeriala de la Moscova. In cadrul unei vizite intreprinse
in 2006 in Federatia Rusa a sustinut ca a transmis Patriarhului Alexei
un mesaj din partea Patriarhului Teoctist – afirmatie respinsa imediat
de Biserica Ortodoxa Romana. Patriarhia Romana s-a aratat ultragiata
de o asemenea intruziune abuziva si mincinoasa in afacerile externe
ale Bisericii, intr-un moment in care relatiile dintre cele doua
Biserici erau la fel de incordate ca intodeauna, din cauza
pretentiilor Bisericii Ruse asupra Basarabiei.
Austro – Ungureanu
“Romania ca si un nou land federal (al Austriei)” a titrat cotidianul
austriac Die Presse pe 4 martie 2006 un interviu cu ministrul Mihai
Razvan Ungureanu, care a declarat “Austria este azi cel mai important
investitor strain din Romania. Trebuie sa priviti Romania aproape ca
si un nou land federal”. In acelasi registru se inscrie si o intalnire
misterioasa avuta cu seful Bundes Nachrichten Dienst (BND), la prima
sa vizita in Germania, in calitate de ministru de Externe, informatie
pe care a incercat sa o blocheze de la publicare in presa romana.
Marea Neagra si diplomatia schioapa. In ciuda anunturilor entuziaste
privind realizarea cooperarii la Marea Neagra si a milioanelor de euro
cheltuite, diplomatia condusa de Ungureanu a incasat esec peste esec
in zona. Desi Romania a detinut presedintie OCEMN, nu a reusit sa puna
pe agenda organizatiei nici un proiect. Dupa ce Rusia a preluat
presedintia, Moscova a concretizat teme care fusesera propuse si
refuzate de catre MAE de la Bucuresti: o retea energetica, o
autostrada in jurul Marii Negre, si reluarea legaturilor maritime
intre porturile Marii Negre, act neglijat de Romania inclusiv pe
relatia Constanta-Istanbul.
Pierderea relatiilor cordiale cu Vaticanul. Romania s-a indreptat
catre un conflict diplomatic cu Vaticanul dupa ce intr-un document
adresat Guvernului, ministrul Ungureanu recomanda masuri de
publicitate pentru a-l pacali pe Suvernul Pontif in privinta afacerii
din jurul Catedralei Sf Iosif. Biserica Catolica a protestat oficial
la Guvern si Presedintia Romaniei fata de aceasta atitudine.
Ungureanu si limba romana. In mai 2006, Ungureanu a declarat ca
cetatenii de peste Prut vorbesc “o varianta a limbii romane”, un fel
de “light Romanian” (”romana usoara”). Critica unor ziaristi fata de
aceasta exprimare care intarea teza “limbii moldovenesti” a declansat
un razboi murdar la adresa acestora si a libertatii de expresie in
Romania.
Contribuind la intretinerea confuziei dintre romi si romani, in
ianuarie anul acesta, cu ocazia “Saptamanii Romaniei in cadrul
Comisiei Europene si Consiliului UE”, MAE a aranjat un “concert de
gala” desfasurat la Bruxelles. Concertul a fost sustinut, conform
afisului si promovarii MAE de: Elvis the Bear (Elvis Ursul), Mariana
Bidon, Sile the Philosopher (Sile Filosofu), The Tornado Rose
(Trandafir Vijelie) si Leo Cascarache ca “invitati speciali ai lui
Damian Draghici si Fratii sai – Filarmonika Rromanes”. Cabinetul lui
Ungureanu anunta la acea data: “Printre invitati se numara inalti
oficiali comunitari, ambasadori ai reprezentantelor permanente pe
langa Uniunea Europeana si ai misiunilor diplomatice de la Bruxelles.
Sunt asteptati peste 700 de invitati, printre care si directori de
think-tank-uri, ONG-uri de prestigiu, reprezentanti ai mass-media
internationale si show-business etc”. Cei 18 membri ai familiei
muzicale a lui Draghici – un reprezentant valoros al culturii
tiganesti universale – s-au deplasat la Bruxelles pe banii
contribuabililor unde au defilat cu drapelul Romaniei alaturi de
reprezentantii noilor state ale UE.
Lista este mult mai lunga si priveste, inclusiv, distrugerea unei
institutii de elita a Romaniei cum ar fi trebuit sa fie Ministerul de
Externe, alterat prin promovarea incompetentei si a favoritismelor
specifice unui sistem institutionalizat de coruptie.
Nominalizarea sa pentru ocuparea pozitiei de sef al Serviciului de
Informatii Externe a alarmat deja membrii onesti ai aparatului de
securitate al Romaniei, ai comunitatii de informatii pro-atlantice.
Ramane de vazut in ce masura Serviciul Secret Roman va sti sa-si
gaseasca anti-corpii si anti-virusii pentru ca Romania sa nu ajunga in
scurt timp un cadavru pe masa de disectie a cooperativei
anti-romanesti.
grupaj realizat de Victor Roncea - Civic Media